ProSport l-a găsit pe cel mai înfocat fan al echipei Rapid București, care poartă numele rivalului Octavian Popescu, extrema stânga în vârstă de 20 de ani de la FCSB.
Este, într-adevăr, o coincidență de nume în ceea ce îl privește pe tânărul fotbalist de la FCSB, însă numele suporterului giuleștean are sens și are origini tot rapidiste.
„După Popescu Octavian, care a fost și jucător la Rapid, mi-a pus mie numele. Eu l-am găsit întâmplător pe internet de vânzare, carnet de antrenor, și l-am cumpărat ca să îl am. Dragostea pentru Rapid a început de mic, tatăl meu m-a dus pe stadion prima dată, undeva, prin 1985. Eu stăteam la tribuna întâi, dar de la primele meciuri deja mă visam în mijlocul galeriei, care atunci era la tribuna a doua, condusă de regretatul și preaiubitul nostru Geamgiu. La Rapid se poate vorbi de farmecul vieții, se poate vorbi de o religie pe care o adopți când intri prima oară pe stadion și cu care rămâi toată viața”, a spus Octavian Popescu, în exclusivitate pentru ProSport.
„După Popescu Octavian, care a fost și jucător la Rapid, mi-a pus mie numele. Eu l-am găsit întâmplător pe internet de vânzare, carnet de antrenor, și l-am cumpărat ca să îl am.
Dragostea pentru Rapid a început de mic, tatăl meu m-a dus pe stadion prima dată, undeva, prin 1985. Eu stăteam la tribuna întâi, dar de la primele meciuri deja mă visam în mijlocul galeriei, care atunci era la tribuna a doua, condusă de regretatul și preaiubitul nostru Geamgiu.
La Rapid se poate vorbi de farmecul vieții, se poate vorbi de o religie pe care o adopți când intri prima oară pe stadion și cu care rămâi toată viața”, a spus Octavian Popescu, în exclusivitate pentru ProSport.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru ProSport, Octavian Popescu a vorbit despre dragostea sa pentru Rapid, dar și despre colecția impresionantă de tricouri, fulare și eșarfe.
– Ce înseamnă Rapid pentru dumneavoastră? – Noi avem și un cântec: Din toate ce s-au întâmplat / Noi nimic nu am regretat / Rapid e cel ce m-a învățat / Să iubesc cu adevărat. Asta înseamnă pentru noi Rapidul: o primă dragoste și apoi o viață pentru Rapid.
– Ați numărat câte deplasări aveți în total? – Nu, n-ai cum să le numeri, nu ai cum să contabilizezi așa ceva, nu poți. Sunt suporteri care merg și mai mult decât mine, la toate meciurile, efectiv unii au zeci de ani de deplasări, unii dintre ei au 40-50 de ani de deplasări, deci enorm, enorm de mult. Am fost și la Anderlecht, am fost și la Nova Gorica, am fost și la Berlin, au fost multe deplasări, chiar și deplasarea la Anderlecht a fost frumoasă, la pauză era 2-0, noi arătam celor din stadion două degete și la sfârșit ne arătau ei trei. A fost și aceea foarte frumoasă, pentru că am putut să încurajăm Rapidul la mii și mii de kilometri distanță.
– Care e cea mai mare nebunie pe care ați făcut-o pentru Rapid? – Cea mai mare nebunie? Problema e că au fost mai multe, nu se pot povesti în direct, sunt lucruri pe care noi le facem. Una dintre ele și foarte frumoasă care mi-a rămas și mie în amintire, scrisul acela cu Rapid care era pe vechiul stadion, a fost iluminat cu niște lumânări, atunci aniversam și un moment trist, falimentul Rapidului, deci toate sunt pentru noi nebunii, indiferent că sunt de supărare sau fericire, până la urmă noi mergem înainte
– Au fost multe nopți nedormite? – Da, multe nopți nedormite, la început țambalul trenului e foarte plăcut să dormi pe el până în momentul când se trage frâna, pentru că după aterizezi inevitabil peste colegii care stau jos pe scaune.
– Care este jucătorul din tot parcursul Rapidului? – Dintre preferații mei este Dan Coe, primul dintre ei, cu care mi-am printat și un steag, pe toți jucătorii Rapidului îi admir pentru devotament, pentru dăruire, sunt jucători care efectiv îi simt prin noi, prin cântecele pe care le scandăm noi 90 de minute neîncetat.
– Acum sunteți voluntar, cum e partea aceasta, de ce vă ocupați și cum e să fiți aproape de jucători, de antrenori? – E foarte frumos, voluntariatul înseamnă și multă muncă, multă daruire. Noi ne ducem ca să fim voluntari ai Rapidului ca să ajutăm clubul Rapid și ca să ajutăm inclusiv suporterii Rapidului. Rezolvăm niște probleme care țin de organizarea meciului, iar lucrul ăsta e foarte, foarte frumos. E ceva unic în viața, o șansă pe care puțini suporteri o au.
– Cât valorează toată această colecție de tricouri, eșarfe? – N-am făcut nici socoteala asta, n-ai cum să faci așa ceva, să calculezi cât ar valora. Eu pe toate le am fie primite, fie le-am găsit, le-am cumpărat, niciunul dintre tricouri nu m-am dus să îi cer unui jucător, e o valoare inestimabilă pentru mine și o valoare pe care vreau să o moștenească cineva după mine care să fie tot rapidist. Mi-aș dori un tricou original cu Dan Coe, dar nu se poate, sunt tricouri care nu există, nici măcar nu există la Muzeul Rapidului. Aș fi fericit să văd la Muzeul Rapidului un tricou original cu Dan Coe.
– Și pe care vi l-ați dorit și l-ați luat? – Pe care i-am dorit sunt tot așa jucători pe care i-am admirat foarte mult de-a lungul vieții și i-am susținut din tribune, Daniel Niculae, Dănuț Lupu, Emil Dică, Horațiu Moldovan, cel care îl am pe mine cu Săpunaru. Sunt jucători pe care noi îi simțim că își dau viața pe teren și atunci noi ne dăm viața în tribune pentru ei și facem atmosferă deosebită.
– Soția ce spune de pasiunea pe care o aveți? – Am noroc că este tot rapidistă, am noroc că trebuie să îi cumpăr abonament la fiecare meci, și atunci lucrurile sunt mult mai ușoare și există mai multă înțelegere, din punctul ăsta de vedere, pentru că altfel ar fi fost o viață foarte dificilă!
– Vă cheamă Octavian Popescu ca pe rivalul de la FCSB… – Da, mă cheamă Octavian Popescu, însă tatăl meu mi-a pus numele după un jucător și un antrenor al Rapidului, pe care îl chema Octavian Popescu. Este o coincidență de nume. Octavian Popescu, jucătorul care este la Steaua (n.r. FCSB), a fost și în pepiniera Rapidului, iar denumirea asta o port cu mândrie, pentru ca am și carnetul de antrenor al fostului jucător și antrenor al Rapidului.
– Cum erau derby-urile? – Derby-urile erau deosebite pentru că ne consumau toată energia. Steaua și Dinamo pentru noi reprezintă niște rivali pe viață și atunci aceste derby-uri le pregătim în mod special. Putem să pierdem meciuri cu echipe mult mai slab cotate, putem să pierdem orice meci, dar ne dorim să câștigăm meciurile cu Steaua și Dinamo!
– Care e adevărata Steaua? – Istoric vorbind, adevărata Steaua e cea care e în Divizia B, CSA Steaua, necâștigând în momentul de față nici emblema și nici culorile, e clar că FCSB e o clonă a echipei originale.
– Poate să producă Rapid surpriza și să câștige campionatul în anul centenarului? – Poate să producă surpriza, sunt, oficial, unul dintre suporterii care își doresc să facă deplasarea. Dacă noi vom juca la Constanța ultimul meci, să venim de la Constanța pe jos și să sărbătorim victoria așa cum se cuvine.
– Ia Giuleștiul foc? – Cu siguranță Giuleștiul va exploda, în situația în care Rapid ia titlul va fi nebunie, va fi petrecere câteva zile la rând!
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER